vineri, 9 noiembrie 2012

Rugă toamnei

Adio frunză arămie
ce bucuri ochii călători
blestemul tău, curând, re-nvie
eu te alung din viaţă-mi, mori!

Fă loc întinderii de alb,
şi crivăţului rece,
dispari din geamuri de balcon
şi lasă frigul să te-nghţe;

Te du spre alte lumii, mai calde,
unde culoarea să ţi-o schimbi,
aici, acum, nu-i loc de tine
te cer plecată mii şi mii.